Castelluccio, Umbria (30 mai-15 iunie 2009)

Castelluccio este o localitate mica aflata la poalele muntelui Vettore. Este cunoscut in Italia pentru productia de linte . Nu cred ca numara mai mult de 50 de case si cu toate acestea in centrul satucului se afla un targulet extrem de placut, cu un aspect rustic, unde esti intampinat de oameni amabili si primitori. Gasim aici produse traditionale printre care la loc de cinste se afla lintea de Castelluccio, mezeluri din carne de porc mistret cu trufe , diverse tipuri de fasole, soia, ricotta uscata invelita intr-un strat subtire de mucegai nobil, pecorino si alte branzeturi, si bineinteles porchetta. Porchetta isi are originea in Lazio dar sincera sa fiu in Umbria este muuult mai buna. In mare stiu ca se face astfel: se dezoseaza un purcelus  si apoi se umple cu organele interne tocate amestecate cu un mix de ierburi mediteraneene. Se coace intreg si apoi se taie feliute subtirele care apoi se vand sub forma de panino (sandwich). Data viitoare voi face cu siguranta cateva fotografii. Tot in Castelluccio gasim si cateva sortimente de legume uscate care isi au originea in timpuri indepartate si nu se mai cultiva decat aici. Cele mai cunoscute sunt roveja (mazare salbatica) si cicerchia ( foarte apreciata de romani care o numeau Cicercula).

Pentru inceput  minunatul Monte Vettore,

Dupa ce ne-am clatit ochii cu  privelistea oferita de Muntele Vettore am intrat in Castelluccio,

si ne-am oprit la primul magazin numit “La Casa del Pecorino”,

 

de unde am cumparat linte, roveja, cicerchia, un salam de mistret cu trufe, carnaciori uscati de mistret, ricotta uscata, miere de castane  si  cateva vederi

  In fata magazinului era un porcusor mistret impaiat cu un botic zambaret,

Aici o priveliste de ansamblu a standului cu bunatati (sincer imi venea sa cumpar cate o punguta din fiecare sortiment dar m-am abtinut)

  Am plecat din Castelluccio relaxati si foarte placut impresionati. Pe drumul de intoarcere ne-am mai oprit sa facem cateva poze. Am surprins   un munte care parea albastru datorita luminii si un mic castel cocotat pe un deal.

 

   Si pentru ca acum 2 saptamani am fost din nou la Castelluccio voi posta tot aici fotografiile facute cu ocazia sarbatorii numite "La    Fiorita" (Sarbatoarea Florilor). Nu prea am avut noroc de vreme buna dar tot a fost bine ca nu a plouat desi erau niste nori amenintatori si un aer destul de incarcat. A fost foarte multa lume si cu toate acestea era o liniste incredibila care pe mine m-a bucurat nespus de mult.                                                                                                                                                                     Cu urmatoarea papadie m-am distrat teribil. L-am rugat pe Cristi sa o tina in mana si sa sufle ca sa pot prinde pufuletii zburand. M-am   chinuit  cumplit sa fac o poza clara pentru ca scumpul meu sot ma facea sa rad si drept urmare toate pozele au iesit aiurea, asa ca pana la urma am  fotografiat o papadie aproape cheala,

        Niste gandacei dragalasi iesiti la plaja,   

     Aici se pot inchiria cai pentru plimbari relaxante, 

         Harta Italiei ,

       si o ultima fotografie cu un camp colorat de culturile de linte inflorite.

         A fost foarte frumos si desi era inorat, florile ne-au adus soarele in suflet.